Nisip purtat de vant..

Vreau sa incep cum ar trebuii sa incep si voi termina cu ce am inceput.

Vreau sa spun ca va iubesc extraordinar de mult , si vreau ca voi baietii sa stiti asta , reprezentati foarte mult pentru mine,

Sunteti niste persoane speciale.

Dupa cum stiti urmeaza o alta etapa a vietii noastre prin care trebuie sa trecem , vreau sa cred ca sunteti cele mai faine persoane pe care le-am intalnit pana acum ,

Dar mai am ani in fata de care sa-mi dau seama de asta.

Prietenii rămân prieteni. Cei care nu rămân... înseamnă că n-au fost.

Va multumesc ca mi-ati dat umarul vostru pe care sa plang, sa rad, mi-ati dat sansa sa arat cum sunt defapt,stiti aproape totul despre mine, si inca ma placeti ,

Ati crezut in mine si ati stiut ca pot mai mult,cand nu mai aveam putere inchideam ochii si realizam ca voi sunteti energia mea.

Am avut toate genurile de prieteni : prietenii de ocazie i-am gasit asemanatori cu randunelele, care vin primavara si pleaca atunci cand incepe frigul.

E mai rusinos sa nu ai incredere intr-un prieten decat sa fii inselat de el, insa voi mi-ati demonstrat ca nu sunteti ca restul randunelelor cred ca mi-ati dat puterea sa cred in voi si am profitat de ea.

Mi-ati fost alaturi nu cand am avut dreptate ci cand am gresit.

Mi-ati trecut cu vederea esecurile ,dar mi-ati tolerat succesul.

Cand unul dintre noi a avut probleme , toti am avut .

Ne-am “modelat“ mintiile unul altuia , daca ii pot spune asa, am invatat din micile greseli si obstacole peste care am dat.

Toţi oamenii ma auzeau când vorbeam ,însă voi înţelegeati ce spuneam si pricepeati şi ceea ce n-am spus în cuvinte..

O vom lua pe drumul nostru , sper sa mai tinem legatura , cum ne-am si propus, sa tineti minte : Drumul catre casa unui prieten nu-I niciodata scurt!

Multi nu vor intelege despre care baietii este vorba , dar voi va stiti prieteni , si este de ajuns.

P.S. I love you.

Viata, o cafea amara?

Mulţi avem o concepţie despre viaţa ,fiecare o priveşte cum o "primeşte" , dar însă şi-o poate schimba numai cu voinţă.
Unii au o perspectiva de cacat despre ea, alţii buna , unii tristă, alţii genială..
Fiecare cu propria părere, dar defapt asa este, cum o credem noi?
De ce nu o coloram sa nu mai fie mohorîtă , de ce nu o îmbunătăţim pentru ca are nevoie, de ce , de ce ?
Pentru ca noi nu aveam VOINŢA aceea, avem o idee fixă si proastă, după părerea mea,
Cînd aveam parte de fericiri este bună bunăă viaţa ,
Dar cînd necazurile dau peste noi atunci cand suntem la pămînt, zicem ca este de tot cacatul , nu mai asa o simţim , numai cînd vin veştile rele.
Nu ne dăm seama ce frumuseţi aveam si ce trebuie sa preţuim decît dacă suferim si valul ne sparge gheaţă trezandu-ne la realitate..

As vrea sa mă pot schimba ,
As vrea ca toţi sa realizeze ca viaţa este minunata asa cum este ea , pe cate parţi ai întoarce sa nu fie numai REA! sa aibă mica parte de frumuseţe..si noi sa ne dăm seama de asta si s-o preţuim ca pe ce iubim mai mult.

Supradoze de vise interzise de lege.

Fiecare vis al nostru este o mica bucatica din noi,
Iar cand visul este sfaramat pierdem mici parti din noi,
Speranta e din ce in ce mai mica , iar teama de a nu-l abandona fara sa vrem, ii mare.
Trebuie sa credem in visele nosatre ori cat de 'imposibile' sunt .
Era un vers intr-o anume melodie banala gen:
"Se spune ca sunt vise, si ca nu pot fi atinse"
Nu este chiar asa fiecare om viseaza in proportii mai mari sau mai mici ,dar totusi viseaza si spera ca visul poate devenii realitate,
Insa uneori uita in ce lume traieste si numai face diferenta dintre lumile paralele/realitatea si visul si este scufundat numai in euforie ,
Balanta tine cu lumea colorata si mirifica , dar daca te uiti in spatele ei nu mai e asa , orice vis are "gandurile" lui intunecate, ca toate celelalte oricum realitatea este falsa,visele sunt reale.
Daca poti visa inseamna ca poti realiza acel vis deci trebuie sa lupti pentru visele tale ,
Si tot odata sa suferi , ca fara suferinta si greseli nu ajungi nicaieri, si nu devi mai puternic.
Unii oameni au mai multe posibilitati de as implilii visul ,
Dar si noi sperand,crezand si luptand pentru ce ne dorim , vom ajunge sa-l realizam si sa-l traim cu adevarat, pentru ca trebuie sa ne traim visurile , fara ca cineva sa ne impiedice, si chiar si asa, nici un obstacol nu ar trebuii sa ne doboare, sa dam ce avem mai bun ca poate intr-o zi vei fi ce vrei sa fi , si vei avea visele implinite.
Oamenii fara vise sunt oamenii fara viitor.
Visul va triumfa intotdeuna daca ii vei acorda o sansa,
Ele devin realitate daca iti doresti suficient de mult.
Poti avea orice in viata daca sacrifici lucruri pentru acesta.

A fi sau a nu fi... O TRAGEDIE!

Eram numai noi doi,

Asa de frumos.

Un vis devenit realitate,

Dar ceva nu era-n regula..

Nu-ii mai simteam buzele moi sarutandu-ma.

Deja,lumea paralela ne cuprinsese sufletele,

Intunericul era atat de profound.

Incercam sa-mi indepartez ceata din ochi,

Ca sa-l pot vedea,dar era de nereusit.

M-am zbatut,am tipat,am ascultat in liniste-

Dar nu se auzeau decat bataile repezii ale inimii mele.

Era intuneric,noaptea s-a lasat peste mine cu umbrele ei.

Aerul era putin,nu mai puteam face fata.

Simteam ca ma sufoc,

Dar continuam sa-l caut,il voiam aproape.

El,Eu.

Impreuna.

Se pare ca de umbra se dezlipise de mult,

Pe aripile păsării a lăsat urme,pentru a nu fi gasit

Sa plimbat pretutindeni,fără să înţelega că acolo înseamnă:

Aropierea de mine,

Depărtarea de el.

Nu mai sunt la locul meu,

Este o urma trasata cu o bucata de creta.

Vederea imi revenise la normal,nu mai era ceata,

Aerul era putin intetosat,dar era de ajuns.

Puteam respira si vedea,

Parca si oboseala imi trecuse,

Prin vene,sangele ‘alerga’ cu rapiditate.

Imi simteam pulsul la o viteza normala.

Ma simteam putin mai bine,dar oare care era cauza?

Il simteam aproape,cu toate ca nu il zaream.

Pana cand..

Am simtit un aer caldut…

Era el.

Se uita fix la mine,dar putin speriat..

NU.

Agatat de trupul meu,alerga prin mine,
Fară să mă atinga simt cum dorinţa lui e gata să primeasca sfarsitul poveştii..

Il priveam fara regret cum iese din mine stingand lumina.

În mine a legat sentimentele cu aţă,a stins ceea ce nu trebuia,

A strans violent dublul meu,fără să se gândeasca..

Ca nu sunt
Că nu este.
Ce a fost cândva a ramas pe retina orbului.

S-a dezbrăcat de el printr-un ţipăt, A rămas o urmă în spatele lui,de care m-am legat pentru totdeauna. Am continuat drumul spre capătul nopţii, Acolo ecoul s-a prefăcut în linişte, Am crezut că eşte el ţinând între degete ultima cearcănă a omului..

……….

P.S. I Love him.